Injura ca la usa cortului.Sparge,distruge,zdrobeste.”Bagami-as pula-n ea de curva”.E stresat,e nervos, e tot ce nu ar trebui sa fie si ce si-a propus ca nu va mai fi niciodata.”Futu-i pizda masii de viata”.Se plimba prin camera,cauta ceva de spart dar nu gaseste.Ia mapa cu foile pline de probleme nereusite si o tranteste de podea.Impactul nu il impresioneaza deloc.Iasa din camera si tranteste usa dupa el ca si cum ar avea de gand sa o rupa din balamale.Era ca un taur care tasnea spre toreador.Vedea doar rosu in fata ochilor.Iesi in fata caminului si sta pe scari gandindu-se ca are nevoie doar de o gura de aer.Frigul din acea noapte parca nici nu-l mai simtea.Tot ce-si dorea era sa distruga ceva.Vroia sa vada cum ceva se sfarama,la fel cum se sfarama sufletul sau pentru a prea multa oara.Omul strazii cauta disperat o tigara si se gasi sa-l intrebe pe al nostru suferind.”Si eu am nevoie de una” ii spuse acesta cu toate ca ura tigarile.
Intr-un final hotari sa urce din nou spre paradisul 110b.Batu la usa camerei cu care imparteau modulul sperand sa gasesca pe cineva cu o tigareta.”Nu am nevoie de ea,stiu,dar vreau sa fumez” isi tot repeta.Intra in camera si zbiera putin pe ai sai colegi care, mai mult sau mai putin, vroiau sa stie de ce era nervos.”Nu conteaza,vreau doar o tigara” le tot repeta.Apoi isi aminti ca poate unul dintre cei care plecasera acasa in acest weekend isi lasase tigarile aici. Cauta cu nerusinare in dulapul acestuia si gasi,cu noroc sau nu depinzand cum privesti situatia,un pachet de Kent Surround slims.Ura slims-urile si mai mult decat cele normale.I se pareau o jignire aduse unui blestem.Cu toate acestea s-a repezit la ele si a luat intreg pachetul fara sa gandeasca macar.A iesit din modul si si-a aprins foaia cu tutun care avea sa-i strice intreaga aura.Pufaia ca ultimul dependent si ii era rusine ca ajunsese sa fumeze de nervi dar nu stia ce altceva sa faca.Terminase si acea tigara,dusese pachetul inapoi in dulap si se simtea din ce in ce mai murdar. Isi luase periuta si pasta de dinti si se spala pentru ca il copleseau nervii si deja ii nebunea imaginatia.Prietenii sai doreau sa-l ajute dar nu avea nici o sansa.Ar trebui sa stie ca daca el se enerveaza,cu rabdarea lui care tindea spre infinit cand venea vorba de ascultat pe altii, singurul lucru de facut e sa-l lase in pace pentru ca altfel risca sa auda lucruri urate pe care nici el nu le credea dar le spunea.
“Cacat,cacat,cacat!!!Cum de mi se intampla tocmai mie asa ceva?!Stiu ca nu sunt singurul…dar n-am voie is eu sa fiu fericit macar odata?” erau cuvintele pe care si le tot repeta in sinea lui.Ah, de ce trebuia sa fie la camin acum cand avea asa mare nevoie de casa lui inegalabila.De patul sau in care uita de toate grijile.De mama sa care cum,necum stia tot timpul ce sa spuna chiar daca nu stia ce il deranja.De singuratate si liniste.Simtea ca explodeaza.Se uita in gol si se gandea ce putea sa faca pentru a scapa din inchisoarea mintii sale.Simtea nevoia disperata sa plece si nu avea unde merge.”Mortii masii de examen.Futule-n gura de circuite.”.Deja era ametit si vedea in jurul sau flori de ciresi care pluteau in pura armonie.Isi imagina o Japonie a acestui secol intr-un parc mare dintr-o metropola care,cu toate ca se afla in mijlocul civilizatiei,parea intr-o lume a sa.Mirosul de primavara il cuprindea si tot ce isi dorea e sa nu se trezeasca niciodata din acest vis.Isi dorea sa ajunga cu disperare acolo,stiind ca acel loc ii va aduce linistea de care are nevoie,fie ea si pentru cateva momente doar.”POC!!” si visul se termina.
Examen huh?Ce mai conta?Dintr-un foc se dusese tot optimismul pe care il stransese atata timp.Frustrarea il cuprinse din nou.Isi dorea sa se culce dar pur si simplu nu putea sa o faca.Parca trebuia sa se impace cu el insusi.Stia ce trebuia sa faca dar ii era asa de greu. O saptamana…atat mai este…si nu putea.Nu mai rezista.GAH!!!I-a fost luat tot ce a avut si a fost lasat sa moara ca un peste pe uscat.Totu-i bine ce se termina…punct.Macar de s-ar termina,dar nu e sigur nici de asta.Nu mai vrea sa fie luat de fraier dar nu stie ce sa mai faca.Isi pierduse ideile dar ce mai contau?”Somn sau intrebari retorice?” se gandea si raspunsul a venit imediat.Se intinse in pat si adormise imediat.Dimineata ii va aduce acelasi lucru scumbat si reschimbat.”Pula mea.” era singurul gand.De fapt mai era si “Adio…”.