No More Heroes…

Nu mai pot.Punct.Sunt obosit,plictisit,saturat de toata handramaua asta.De intreg haosul neimportant.Vreau o gura de aer si vreau ceva mai mult.M-am saturat de toate jucariile si toti hormonii fara sens.Ma impiedic de toate cacaturile de zi cu zi si ma consolez in halucinogene si distilate.Inventez scuze pentru penibilitate si disperare,de parca i-ar pasa cuiva in afara de mine.Si tot la tine ajung.Acolo unde mereu vroiam sa fiu,dar niciodata nu puteam.Esti acea persoana care mereu crezi ca-ti strica tot si te distruge din toate punctele de vedere.Esti enervanta,un pericol public,o distrugatoare de cariere, mi-e frica in momentul in care zici ca ma omori pentru ca nu stiu niciodata cand vorbesti serios,nu te cunosc deloc si totusi pe deplin,nu pot sa stiu niciodata ce se va intampla asta-i clar si totusi…n-ai fost niciodata mai aproape. Oricat mi-as inneca gandurile in alte prostii nu pot sa-ti dau drumul. Esti o persoana cu care as putea sa nu vorbesc 10 ani si sa stiu ca daca ne vedem ne-am comporta la fel.Mi-ai aratat un lucru extraordinar si nu pot decat sa-ti multumesc la nesfarsit.Sunt oarecum si eu dependent de tine.De 2 ani tot asa sunt si n-am ce sa fac oricat as nega acest lucru.Daca sunt langa tine sau la 1000 de kilometri distanta tot ma gandesc la tine.Si tot incerc sa reprim gandurile si nu pot pentru ca iasa la iveala cand te astepti cel mai putin.M-ai sucit pe toate partile,nici nu mai stiu la ce sa ma astept.Mi-ai dat ceva ce mi-am dorit toata viata si nici nu iti imaginezi ce ar putea fi.Sper ca intr-o zi sa-ti dai seama ce simti tu…si nu eu.Pentru ca in acea zi chiar vei plange…dar va fi cea mai descatusanta repriza de plans pe care o vei avea in viata ta.Si eu nu stiu pe unde voi fi,dar in momentul acesta vad un singur lucru in fata ochilor si sper sa si fie asa pentru ca asta e tipul de barbat care vreau fiu.Si singurul barbat pe care-l voi invidia vreodata va fi acela care iti va lua inima.Mi-ai colorat lumea in rosu si negru.Doua culori care se potrivesc extraordinar de bine cu toate ca sunt asa de diferite.

Nu mai stiu ce sa spun sincer.N-am fost vreodata asa sincer sau direct cum am fost acum.Ma chinui singur de mult prea mult timp,dar aparent nu pot fara.Sunt mai dependent de tine decat imi imaginam vreodata ca o sa fiu…

Advertisements
Published in: on April 5, 2010 at 4:49 am  Comments (5)  
Tags: , , ,

Razgandire…

Revin asupra celor spuse anterior,si anume, ca sentimentul cel mai frumos e nepasarea.Intradevar este acolo in top dar mereu va avea acea alura singuratica.Cu siguranta toata lumea trebuie sa fie nepasatoare odata si odata totusi sper sa realizeze toti ca exista si sentimente mai frumoase asa cum mi-a fost aratat si mie azi.La urma urmei eu scriu din experienta acumulata pana acum in viata mea aparent scurta pana acum.

Ca sa nu mai trag de timp,un nou hit in topul celor mai frumoase stari este acea stare cand tocmai ti-a fost multumit din suflet pentru ceva.Cand intradevar stii ca ai lucrat ca un nebun si ti-a fost apreciata munca chiar si printr-un simplu telefon sau e-mail.Iti intoarce complet ziua si alunga ploaia de afara transformand-o in soare.Nu doresc sa mai scriu in plus la acest post pentru ca nu si-ar avea sensul.Pana cand nu e fiecare individ apreciat pentru ceea ce face in parte nu poti realiza acest lucru.Pot doar sa va doresc sa traiti asa ceva.

Pe ce alta parte mai am o realizare pe care vreau sa o impart.Si anume se refera la un lucru apropiat senzatiei descrise mai sus.Dar nu astazi.Spun doar atat: You Are So Beautiful To Me.

O zi cat mai frumoasa.

My name is Dreamer and I will always be like this.

Published in: on March 29, 2010 at 1:57 am  Comments (3)  
Tags: , ,

Tic,Tac,Tic,Tac…

Ei chiar am ramas fara idei.Chiar am dat totul din mine pe moment.Asa de secat de puteri nu m-am simtit de…pai cam niciodata daca stau bine sa ma gandesc. Totusi mai fac o ultima tentativa la a scrie ceva pentru ca aparent corpul meu se simte incarcat si trebuie sa debiteze ceva.

E curioasa chestia asta cu timpul nu-i asa? In principiu noi oamenii am creat notiunea de timp si am definit-o cu toate ca, prin asta, noi am definit unul din procedeele sigure prin care incheiem capitolul viata. Asa suntem noi oamenii, trebuie sa avem o denumire pentru orice. In fine, ceea ce vroiam sa spun e ca nu prea poti sa crezi intr-un moto precum “Nu exista destin, eu imi fac viata cum vreau eu” pentru ca la urma urmei tot acolo intre flori ajungem.Ce-i drept depinde de noi cat vrem sa ne prelungim viata. Ce ne asteapta dupa,nimeni nu stie si poate de aceea ne e frica sa murim.Frica de necunoscut a fost mereu cea mai mare frica a oamenilor. “White shores”, “Paradise”, “Heaven”, “Hell”, “Reincarnation” si asa mai departe. Putem cauta cat vrem ca nimeni nu poate fi sigur de ceea ce il asteapta.

Cel mai trist e cand trebuie sa vezi oamenii dragi tie ca mor, dar si ei la randul lor au trecut prin asta. The cycle of life.Poate suna insensibil dar nu asta era scopul.Nu am zis niciodata sa nu va pese,am spus doar ca e ceva normal si ca lumea intelege cand treci prin asa ceva.Am avut o descatusare totala si nu prea pot sa exprim in cuvinte ceea ce am trait asa ca  vreau sa schimb subiectul.

Dupa un an 7 luni si 2 zile am ajuns la 10.077 de views pe acest minuscul blog. In comparatie cu multi alti bloggeri e o nimica toata.Altii au aceasta cifra de afaceri zilnic.Dar pentru mine e o realizare.Stiu ca nu scriu cele mai bune lucruri tot timpul sau ca mai fac anumite greseli dar la urma urmei cu toate acestea am ajuns si eu la 10.000 de vizitatori. Am scris despre o fetita mica ratacita pe undeva prin viata mea, am scris despre liceu, am scris diverse filozofii pe care nu le realizez in acel moment dar pur si simplu atunci am simtit eu ca e clipa potrivita sa dau drumul in lume la opinia proprie despre un anumit subiect,am scris despre lilah, am scris despre ade,am scris despre laura, am scris despre diana, am scris despre o multime de persoam, am scris cand am fost nervos, am scris cand am fost beat, am scris cand am fost in alta lume si m-am simtit al naibii de bine de fiecare data. Acesta este post-ul cu numarul 106.

In general scriu ceea ce simt,am infiintat acest blog pentru ca scrisul imi oferea o dezlegare puternica si o deconectare de la tot ce ma inconjura dar odata cu trecerea timpului a ajuns sa fie mult mai mult decat atat. Sper sa am dreptate cand spun ca am mai si progresat de cand am inceput sa scriu si imi doresc sa spun peste cativa ani ca am evoluat si mai mult pe acest plan. Ca orice om imi doresc mai mult si sper sa ating acel punct.Voi incerca in orice caz.Imi propun sa scot un short story bun,in primul rand, si apoi voi mai vedea.Inca nu sunt multumit de ceea ce am realizat si mai trebuie sa lucrez iar timpul pe care il am la dispozitie nu e chiar mult, dar ca orice roman ma descurc cum pot.

In final as vrea sa va multumesc tuturor pentru sustinere si pentru ca imi urmariti din cand in cand scrierile.Inseamna mult pentru mine si voi incerca sa nu dezamagesc prea tare de acum inainte.Criticile cu bun simt sunt mereu binevenite si prin bun simt ma refer la faptul cum sunt exprimate nu la ceea ce se refera.Eu incerc sa-mi corectez defectele pe parcurs si daca cineva are ceva de spus ii voi fi recunoscator pentru mana de ajutor.De altfel daca aveti vreun subiect pe care v-ati dori sa-l tratez puteti sa lasati un comment si ma voi ocupa de el cand pot.Multumesc inca o data pentru sustinere.

Published in: on February 28, 2009 at 5:04 am  Comments (7)  
Tags: , , , , , ,

Protected: Anger Management…

This content is password protected. To view it please enter your password below:

Published in: on February 22, 2009 at 3:26 am  Enter your password to view comments.  
Tags: , , , , , ,

A Summer’s Love…

A trecut ceva vreme asa-i?De cand ne-am vazut cu adevarat.De cand am vorbit ceva cu adevarat.E ciudat intr-un fel pentru ca uneori incerci sa realizezi ce ai pierdut cu adevarat si nu poti sa cuprinzi acel lucru in cuvinte sau in ganduri.Stii ca de la un moment dat e pur si simplu un gol acolo si ai vrea sa se umple, dar nu stii cine sau ce ar putea face asta.Si nu te gandesti zilnic la el pentru ca incerci sa faci totul sa para normal,sa lasi viata so mearga inainte dupa unele principii traditionale.Cu toate astea apar momente.Momente ca acesta cand esti complesit de unele sentimente pe care credeai ca le-ai ingropat de mult.Si nu stii de ce exista inca ramasite din acele trairi in mintea ta si in sufletul tau.Nu mai poti sa te concentrezi si pur si simplu scrii in nestire si incerci sa-ti scoti din sistem totul dar tot timpu vor ramane urme undeva pe care nu le poti sterge.Te vor chinui ocazional dar vei trece peste cumva si iar se vor acoperi cu praf pana la urmatoarea data.Dar cu fiecare amintire vine gandul: “Si daca era altfel?Daca lucrurile ar fi luat alt curs?”.

Mai stii coltul strazii unde ne-am intalnit pentru prima oara?Eram foarte stresat.Ma rog nu cred ca stresat e cuvantul potrivit,dar ma simteam ciudat si nu stiam de ce.Nu era nimic spectaculos,nu era nimic extraordinar si totusi eu eram pierdut pe alta lume.Parca toata increderea mea se evaporase si efectiv nu mai puteam fi eu.Pentru ca aveai efectul acela asupra mea.De atunci parca am devenit foarte increzator cu toate persoanele.Puteam sa le citesc intr-un mod neobisnuit si stiam ce sa zic mai tot timpul.Si totusi cu tine n-am putut fi asa niciodata.Nu eram sigur de nimic ce-ti ziceam,nu stiam ce vroiam si nu stiam ce sa fac.Ma pierdusem intr-un copil.Si a trecut o vara plina de sentimente pe care nu le credeam posibile niciodata. A fost ceva care trecea peste limitele unor simturi.Nu era nevoie sa te vad sau sa te aud pentru ca stiam deja totul despre tine.

Stii ce-i trist despre iubirile de vara?Se termina.Toate se termina si nu tin.Poate ca sentimentele rezista dar persoanele sunt indepartate. Pentru ca pur si simplu jocul trebuie sa se termine.Si parca in fiecare vara se rupe o parte din mine si e aruncata in directia acelei persoane. An de an apar altele.Alte vise,alte sperante si totusi niciodata nu ajung sa le pot tine.Orice-ar fi fost, de tine imi amintesc mereu cand ma gandesc la o dragoste de vara.Sigur au fost si altele si vor mai fi dar ca si tine niciuna.As vrea sa te pot vedea sa-ti spun cate ceva dar asta nu se va intampla.M-as fi pierdut oricum si n-as mai fi stiut ce sa zic.Din nou pierdut in bratele unui copil.

Nu trebuie sa folosesc cuvinte sofisticate ca sa-ti spun ce simt. Deseori dau lucrurilor o aura frumoasa pentru ca lumea are nevoie de asa ceva.Are nevoie de lucruri frumoase si de o viziune pozitiva asupra vietii pentru ca oricum lucrurile nu stau foarte bine.Daca am vedea viata frumos am putea s-o si facem asa.Dar asta e total altceva.

Ai grija de tine pentru ca eu n-am putut cu toate ca am promis.

Published in: on January 12, 2009 at 4:20 am  Comments (4)  
Tags: , , ,

Demult In Prezent…

Daca ar fi sa ma indragostesc de tine as vrea sa stii ca ti-as spune ca imi pare rau.Daca ar fi sa-ti spun ca am altfel de sentimente fata de tine ti-as spune acelasi lucru.Daca ti-am dat sperante sa crezi intr-o prietenie care s-a transformat in altceva ti-as repeta acele cuvinte.Pentru ca in fericirea consta in momente amare pe langa cele dulci.Caci fara acelea nu ai mai stii ce inseamna sa fi fericit.Fara anumite deceptii nu poti realiza ce ai si nu poti vedea lucrurile care te fac fericit.Stii sa-mi vorbesti despre viata-n doi?Poate stii prea bine ca doar asta ai facut,sau poate nu stii deloc pentru ca acele experience au fost doar vise prelungite prin dorinta. Ai fi draguta si ai intelege sau ai reactiona ca si celelalte? Ai putea sa te prefaci ca totul e ok cu toate ca stii ca lucrurile nu stau asa? Ma indoiesc, pentru ca nu poti face fata adevarului.Nu mai am nici un motiv sa stau aici pentru ca mi-am deschis ochii si totusi ei au vazut doar intuneric.Nu exista lumina la capatul tunelului.Nu cred ca putem trai doar asa cu vise noi.Ne amagim si ne spunem ca va fi bine dar degeaba pentru ca stim amandoi cum sta treaba. Nu poti intra in viata unui om doar prin vise.Viata-n Doi Nu E De Noi.

Published in: on January 4, 2009 at 5:01 am  Comments (2)  
Tags: , , , , , ,

Despre Eroi,Fericire Si Vise…

Dumnezeule mare tremur tot.Imi curge o lacrima pe obraz.Toata lumea e confuza.Ce se intampla cu mine in clipa asta?!Nu inteleg, nu concep. Inima imi bate mai repede ca niciodata.Eroii vin si pleaca.Lumi se creeaza din nimic. Totul e la mana unui gand.Mi-e rau.Simt nevoia de a vomita.Atatea emotii, atata nestiinta, atatea dorinte. Sunt prea multe la un loc.AAAAAAH!!!Cum sa plangi si sa razi in acelasi timp?Cum sa fi afectat de massmedia atat de mult? Doamne ce greu e sa respiri.Unde e cerul galben? Nici macar nu cred ca am puterea sa pun in cuvinte tot ce simt acum. E ca o salata sentimentala cu dressing de obiectivism.Sunt strain in viata mea. Obiectivism?Sunt nebun sau ce?!Ce obiectivism ca doar tratez totul din punctul meu de vedere acum.Sau nu? Nici nu mai stiu si parca pierd controlul tot mai mult.Voi ajunge pe nicaieri daca lucrurile continua asa. Unde e eroul meu?Cine ma salveaza si pe mine?Nu mai pot sa fiu eu cel care ajuta si salveaza lumea.Puterile s-au dus.Au disparut in abisul numit apus. Dar parca acest apus imi spune unde vreau sa fiu.Imi arata calea,nu pe care trebuie s-o urmez,ci pe cea pe care vreau s-o urmez.Eroii vin si pleaca… si a venit si vremea mea sa ma retrag.

Ce este fericirea pentru tine?Caci pentru mine e sa fiu in acest moment cu tine. Fiecare zi e un dar si nu un drept primit.Daca azi ar fi ultima ta zi ai putea zice ca esti fericit?Daca azi ar fi ultima ta zi, maine ar fi prea tarziu. Daca azi ar fi ultima ta zi ai trai ca si cum n-ai avea nimic de pierdut?Ai fi si tu egoist o data in viata? Pardon,ca doar esti egoist mai des,dar ai fi complet fara sa te gandesti la consecinte?Ca de altfel…consecinta suprema te asteapta in 24 de ore.Fi fericit idiotule!Dar nu fi fericit singur.Copile fi fericit si tu!Fata fi si tu fericita!Salveaza-te singur si nu mai astepta un erou.Ce inseamna pentru mine sa fiu fericit? Sa te iau in brate pentru o ultima data. Cam la asta s-ar rezuma in momentul asta.Ti se pare ca sunt idiot? Si mie sincer,dar ce mai…sentimentele-mi sunt astea.Joaca-te cu ele,jongleaza cu ele.Ma inveti sa ma ridic.Imi par asa singura.De ce nu vrei sa fi protejata? Imi pari asa trista.De ce nu vrei sa fi fericita?N-o sa ma calmez pentru ca asa ma ambalez eu cand vine vorba de tine!Si nu, n-o sa fiu fericit pentru ca vrei tu asta.O sa fiu daca imi promiti acelasi lucru.Ori amandoi ori nicicare. Draft Saved at 1:11:11 am dupa ora britanica.Tine minte.Vorbim in 10 ani de zile.

Da-ti drumul imaginatiei.Viseaza cu ochii deschisi.Nu fi sobru cum ti se zice. Nu fi inchis.Nu fi inginer.Fi un creator,fi un deschizator de drumuri,fi un ghid, fi un loc de regasire. Doar pentru ca ti se impune sa fi cumva pentru ca asa le-ar place oamenilor nu inseamna ca e si bine.Poate acel lucru te distruge pe dinauntru.Gaseste-ti calea si nu lua la suflet alegerile gresite.Toti le facem.Lupta impotriva sistemului.Si cand viata devine prea grea, ia o clipa si relaxeazate. Dormi si viseaza-ti lumea ideala.Traieste-ti idila in vis si apoi dai viata.Deschide ochii si fa o minune pentru ca e ceva ce-ti sa in maini.

N-am prea putut scrie ce am vrut.E o mica parte din ceva inimaginabil. Scrierile mele vor ramane aici pentru mine si pentru putinii care citesc. Imi dau puterea sa continui si sa exprim unele lucruri care nu trebuie tinute pentru sine.Satisfactia suprema.

Te iubesc.

Published in: on December 14, 2008 at 4:18 am  Leave a Comment  
Tags: , , , , , , , , ,

Angel Without Wings…

An angel without wings can hardly fly…and love without a dream can not survive…ma chinui sa scriu ceva…nu stiu ce va iesi…simt nevoia sa scriu dar parca sunt scarbit la gandul ca nu stiu ce scriu…nu simt nimic in momentul de fata…ascult doar muzica plina de inteles si de sentimente pe care nu vreau sa le inteleg…ma scarbeste…simt ca vomit…nu ma simt de loc in pielea mea…parca as vrea sa evadez sa fug si sa las totul aici…absolut totul…sa uit ca a existat vreodata cineva si sa incep din nou…n-am la cine sa ma intorc…sper sa pot eventual sa plec…poate va fi greu…dar nu simt ca mai pot…nu mai pot sa ma tin de promisiune…nu mai pot spune ca sunt aici pentru tine…vreau sa plec…si poate ne vom mai intalnii vreodata…si atunci voi putea sati spun ce trebuie…am spus ca o persoana trebuie sa duca o viata fara regrete…nici de asa ceva nu pot sa ma tin…regret prea multe pentru a le exprima in cuvinte…m-am saturat sa fiu acea persoana pe care ti-am descris-o (eu sunt prietenul tuturor…fraierul tuturor…acela care ajuta aproape tot timpu si nu primeste nimic in schimb…acela care spera si ii moare si speranta…sunt persoana care iubeste pe cineva care iubeste pe altcineva…sunt persoana care inca mai viseaza degeaba…sunt persoana caruia ii pasa tot timpu…si degeaba ii pasa…).

Am scris o porcarie…dar o voi publica…poate va fi ultima…poate nu…adio amintiri…

Published in: on September 3, 2007 at 10:30 pm  Comments (3)  
Tags: , , , , , ,

So many things…

Ar fi trebuit sa am multe posturi pt ultimele zile…cred ca evenimentele m-au luat cu surprindere si am ignorat blog-ul spre rusinea mea.In primul rand…sunt major…am trecut si eu de pragul acela subtire al copilariei…dar nu ma simt diferit…sunt aceasi persoana copilaroasa si nebuna de tot timpul.A fost o seara de neuitat…radiam de fericire…totul in jurul meu era de o frumusete nemaivazuta…imi dadeau lacrimile vazandu-mi prietenii…am o viata frumoasa…si nu regret multe din ea…asta se spune ca e idealul unei vieti,sa traiesti o viata fara regrete…dar parerea mea este ca fara a trai sentimentul incredibil pe care il ai cand ai sarutat persoana cu care iti vei petrece restul vietii nu ai trait de loc.

Ea a plecat…fata careia i-am promis…nu e vorba despre o iubire…este cineva special…la care tin foarte mult. Merita tot ce este mai bun in aceasta lume…si mie dor de ea…she’s my lucky charm…dar oricum va trebui sa ma descurc pana vine…asa ca…te astept…

Ieri de asemenea am realizat ca trebuie sa am incredere in mine mai multa…si de asemenea trebuie sa cred in prietenii mei adevarati cand imi dau un sfat…ca sigur stiu despre ce vorbesc.Nu merita sa fiu suparat sau trist pentru unele lucruri, pentru ca viata ti-o croiesti cu propria mana chiar daca in final ai un scop prestabilit.Asa e viata de fapt…toti dam sfaturi pe care nu le ascultam decat daca le primim si noi de la cineva inapoi…dar asa e bine…e cald…e frumos.

In final…vreau sa va sugerez o melodie… Edwin Mccain – I’ll Be… e melodia mea preferata e speciala…promisiuni frumoase… luati-o…ascultati-o…pe mine m-a atins…si tot timpul ma ajuta intr-un fel mai aparte…

Published in: on July 9, 2007 at 9:56 pm  Comments (1)  
Tags: , , , , ,