Furtunos…

Injura ca la usa cortului.Sparge,distruge,zdrobeste.”Bagami-as pula-n ea de curva”.E stresat,e nervos, e tot ce nu ar trebui sa fie si ce si-a propus ca nu va mai fi niciodata.”Futu-i pizda masii de viata”.Se plimba prin camera,cauta ceva de spart dar nu gaseste.Ia mapa cu foile pline de probleme nereusite si o tranteste de podea.Impactul nu il impresioneaza deloc.Iasa din camera si tranteste usa dupa el ca si cum ar avea de gand sa o rupa din balamale.Era ca un taur care tasnea spre toreador.Vedea doar rosu in fata ochilor.Iesi in fata caminului si sta pe scari gandindu-se ca are nevoie doar de o gura de aer.Frigul din acea noapte parca nici nu-l mai simtea.Tot ce-si dorea era sa distruga ceva.Vroia sa vada cum ceva se sfarama,la fel cum se sfarama sufletul sau pentru a prea multa oara.Omul strazii cauta disperat o tigara si se gasi sa-l intrebe pe al nostru suferind.”Si eu am nevoie de una” ii spuse acesta cu toate ca ura tigarile.

Intr-un final hotari sa urce din nou spre paradisul 110b.Batu la usa camerei cu care imparteau modulul sperand sa gasesca pe cineva cu o tigareta.”Nu am nevoie de ea,stiu,dar vreau sa fumez” isi tot repeta.Intra in camera si zbiera putin pe ai sai colegi care, mai mult sau mai putin, vroiau sa stie de ce era nervos.”Nu conteaza,vreau doar o tigara” le tot repeta.Apoi isi aminti ca poate unul dintre cei care plecasera acasa in acest weekend isi lasase tigarile aici. Cauta cu nerusinare in dulapul acestuia si gasi,cu noroc sau nu depinzand cum privesti situatia,un pachet de Kent Surround slims.Ura slims-urile si mai mult decat cele normale.I se pareau o jignire aduse unui blestem.Cu toate acestea s-a repezit la ele si a luat intreg pachetul fara sa gandeasca macar.A iesit din modul si si-a aprins foaia cu tutun care avea sa-i strice intreaga aura.Pufaia ca ultimul dependent si ii era rusine ca ajunsese sa fumeze de nervi dar nu stia ce altceva sa faca.Terminase si acea tigara,dusese pachetul inapoi in dulap si se simtea din ce in ce mai murdar. Isi luase periuta si pasta de dinti si se spala pentru ca il copleseau nervii si deja ii nebunea imaginatia.Prietenii sai doreau sa-l ajute dar nu avea nici o sansa.Ar trebui sa stie ca daca el se enerveaza,cu rabdarea lui care tindea spre infinit cand venea vorba de ascultat pe altii, singurul lucru de facut e sa-l lase in pace pentru ca altfel risca sa auda lucruri urate pe care nici el nu le credea dar le spunea.

“Cacat,cacat,cacat!!!Cum de mi se intampla tocmai mie asa ceva?!Stiu ca nu sunt singurul…dar n-am voie is eu sa fiu fericit macar odata?” erau cuvintele pe care si le tot repeta in sinea lui.Ah, de ce trebuia sa fie la camin acum cand avea asa mare nevoie de casa lui inegalabila.De patul sau in care uita de toate grijile.De mama sa care cum,necum stia tot timpul ce sa spuna chiar daca nu stia ce il deranja.De singuratate si liniste.Simtea ca explodeaza.Se uita in gol si se gandea ce putea sa faca pentru a scapa din inchisoarea mintii sale.Simtea nevoia disperata sa plece si nu avea unde merge.”Mortii masii de examen.Futule-n gura de circuite.”.Deja era ametit si vedea in jurul sau flori de ciresi care pluteau in pura armonie.Isi imagina o Japonie a acestui secol intr-un parc mare dintr-o metropola care,cu toate ca se afla in mijlocul civilizatiei,parea intr-o lume a sa.Mirosul de primavara il cuprindea si tot ce isi dorea e sa nu se trezeasca niciodata din acest vis.Isi dorea sa ajunga cu disperare acolo,stiind ca acel loc ii va aduce linistea de care are nevoie,fie ea si pentru cateva momente doar.”POC!!” si visul se termina.

Examen huh?Ce mai conta?Dintr-un foc se dusese tot optimismul pe care il stransese atata timp.Frustrarea il cuprinse din nou.Isi dorea sa se culce dar pur si simplu nu putea sa o faca.Parca trebuia sa se impace cu el insusi.Stia ce trebuia sa faca dar ii era asa de greu. O saptamana…atat mai este…si nu putea.Nu mai rezista.GAH!!!I-a fost luat tot ce a avut si a  fost lasat sa moara ca un peste pe uscat.Totu-i bine ce se termina…punct.Macar de s-ar termina,dar nu e sigur nici de asta.Nu mai vrea sa fie luat de fraier dar nu stie ce sa mai faca.Isi pierduse ideile dar ce mai contau?”Somn sau intrebari retorice?” se gandea si raspunsul a venit imediat.Se intinse in pat si adormise imediat.Dimineata ii va aduce acelasi lucru scumbat si reschimbat.”Pula mea.” era singurul gand.De fapt mai era si “Adio…”.

Published in: on March 21, 2009 at 1:41 am  Comments (3)  
Tags: , , , , , , , , ,

A Summer’s Love…

A trecut ceva vreme asa-i?De cand ne-am vazut cu adevarat.De cand am vorbit ceva cu adevarat.E ciudat intr-un fel pentru ca uneori incerci sa realizezi ce ai pierdut cu adevarat si nu poti sa cuprinzi acel lucru in cuvinte sau in ganduri.Stii ca de la un moment dat e pur si simplu un gol acolo si ai vrea sa se umple, dar nu stii cine sau ce ar putea face asta.Si nu te gandesti zilnic la el pentru ca incerci sa faci totul sa para normal,sa lasi viata so mearga inainte dupa unele principii traditionale.Cu toate astea apar momente.Momente ca acesta cand esti complesit de unele sentimente pe care credeai ca le-ai ingropat de mult.Si nu stii de ce exista inca ramasite din acele trairi in mintea ta si in sufletul tau.Nu mai poti sa te concentrezi si pur si simplu scrii in nestire si incerci sa-ti scoti din sistem totul dar tot timpu vor ramane urme undeva pe care nu le poti sterge.Te vor chinui ocazional dar vei trece peste cumva si iar se vor acoperi cu praf pana la urmatoarea data.Dar cu fiecare amintire vine gandul: “Si daca era altfel?Daca lucrurile ar fi luat alt curs?”.

Mai stii coltul strazii unde ne-am intalnit pentru prima oara?Eram foarte stresat.Ma rog nu cred ca stresat e cuvantul potrivit,dar ma simteam ciudat si nu stiam de ce.Nu era nimic spectaculos,nu era nimic extraordinar si totusi eu eram pierdut pe alta lume.Parca toata increderea mea se evaporase si efectiv nu mai puteam fi eu.Pentru ca aveai efectul acela asupra mea.De atunci parca am devenit foarte increzator cu toate persoanele.Puteam sa le citesc intr-un mod neobisnuit si stiam ce sa zic mai tot timpul.Si totusi cu tine n-am putut fi asa niciodata.Nu eram sigur de nimic ce-ti ziceam,nu stiam ce vroiam si nu stiam ce sa fac.Ma pierdusem intr-un copil.Si a trecut o vara plina de sentimente pe care nu le credeam posibile niciodata. A fost ceva care trecea peste limitele unor simturi.Nu era nevoie sa te vad sau sa te aud pentru ca stiam deja totul despre tine.

Stii ce-i trist despre iubirile de vara?Se termina.Toate se termina si nu tin.Poate ca sentimentele rezista dar persoanele sunt indepartate. Pentru ca pur si simplu jocul trebuie sa se termine.Si parca in fiecare vara se rupe o parte din mine si e aruncata in directia acelei persoane. An de an apar altele.Alte vise,alte sperante si totusi niciodata nu ajung sa le pot tine.Orice-ar fi fost, de tine imi amintesc mereu cand ma gandesc la o dragoste de vara.Sigur au fost si altele si vor mai fi dar ca si tine niciuna.As vrea sa te pot vedea sa-ti spun cate ceva dar asta nu se va intampla.M-as fi pierdut oricum si n-as mai fi stiut ce sa zic.Din nou pierdut in bratele unui copil.

Nu trebuie sa folosesc cuvinte sofisticate ca sa-ti spun ce simt. Deseori dau lucrurilor o aura frumoasa pentru ca lumea are nevoie de asa ceva.Are nevoie de lucruri frumoase si de o viziune pozitiva asupra vietii pentru ca oricum lucrurile nu stau foarte bine.Daca am vedea viata frumos am putea s-o si facem asa.Dar asta e total altceva.

Ai grija de tine pentru ca eu n-am putut cu toate ca am promis.

Published in: on January 12, 2009 at 4:20 am  Comments (4)  
Tags: , , ,

Demult In Prezent…

Daca ar fi sa ma indragostesc de tine as vrea sa stii ca ti-as spune ca imi pare rau.Daca ar fi sa-ti spun ca am altfel de sentimente fata de tine ti-as spune acelasi lucru.Daca ti-am dat sperante sa crezi intr-o prietenie care s-a transformat in altceva ti-as repeta acele cuvinte.Pentru ca in fericirea consta in momente amare pe langa cele dulci.Caci fara acelea nu ai mai stii ce inseamna sa fi fericit.Fara anumite deceptii nu poti realiza ce ai si nu poti vedea lucrurile care te fac fericit.Stii sa-mi vorbesti despre viata-n doi?Poate stii prea bine ca doar asta ai facut,sau poate nu stii deloc pentru ca acele experience au fost doar vise prelungite prin dorinta. Ai fi draguta si ai intelege sau ai reactiona ca si celelalte? Ai putea sa te prefaci ca totul e ok cu toate ca stii ca lucrurile nu stau asa? Ma indoiesc, pentru ca nu poti face fata adevarului.Nu mai am nici un motiv sa stau aici pentru ca mi-am deschis ochii si totusi ei au vazut doar intuneric.Nu exista lumina la capatul tunelului.Nu cred ca putem trai doar asa cu vise noi.Ne amagim si ne spunem ca va fi bine dar degeaba pentru ca stim amandoi cum sta treaba. Nu poti intra in viata unui om doar prin vise.Viata-n Doi Nu E De Noi.

Published in: on January 4, 2009 at 5:01 am  Comments (2)  
Tags: , , , , , ,