One Step Forward…

Progresul inseamna schimbare.Inseamna sa stii cand ai folosit o idee prea mult si ca trebuie sa mergi mai departe.Cateodata nu-ti dai seama si trebuie sa te atentioneze cineva de asta si vreau sa-i multumesc acelui cineva pentru sinceritate si pentru impulsul de a incerca sa mai fac un pas.Incetul cu incetul vom vedea ce iese.

Viata e haosul personificat.Exact la asta se gandea Alan in timp ce fuma trabucul cu care il servise seful sau.In timp ce acesta incerca sa-i explice problemele firmei si cum datoria lui Alan era sa le rezolve pe toate el fiind manager, acesta se lasa dus de valul gandurilor sale.In ultima vreme aparea tot mai des aceasta lipsa de concentrare cu toate ca nu stia de ce.Avea tot ce-si putea dori vreodata: o slujba foarte buna la una din cele mai mari companii de telefonie mobila a lumii, o sotie superba pe care si-ar dori-o orice barbat, o casa de vis intr-un cartier linistit din suburbiile New Jersey-ului, deci o viata ca si rezolvata. Si totusi se intreba de ce, in loc sa fie atent la instructiunile pe care le primea de la seful sau, ajunsese, la cei 35 de ani ai sai, sa traiasca…o mid-life crisys,lucru de care se temea de 16 ani cand alesese siguranta in dauna viselor.

-…trebuie revazut raportul vanzarilor in Europa de Est.Alan…Alan ma asculti?

-Poftim?…Da,da domnule Jenkins, continuati.

Si asa a trecut intreaga zi de munca.De fapt asa treceau toate.Alan stia ca face o treaba buna,dar nu simtea pic de satisfactie. Intr-o zi se urcase in Mercedesul sau nou si porni spre casa.Alan se saturase de slujba. Conducea cu un zambet pe buze stiind ce va urma.Ajunsese la un dealer de masini second hand.Intra cu un Mercedes nou nout si iesise cu masina pe care si-o dorea inca de mic, un Ford Mustang rosu al carui motor racnea precum un leu victorios intr-o lupta teritoriala.Alan se saturase de masina.Zambea in continuare in drum spre casa.Gonea prin oras de parca nu mai avea nimic de pierdut.Odata ajuns acasa a tras frana de mana si cu un scartait de roti a oprit masina langa bordura din fata caminului sau.July,sotia sa si cei doi copii, Charlie si Jake, iesisera din casa pentru a vedea ce se intampla.Nu prea vedeai asa ceva intr-un cartier linistit din New Jersey.

-Alan,scumpule, ce s-a intamplat?Ce-ai facut cu masina?

Intre timp iesisera Rose si Donald,vecinii de viz-a-viz.

-Draga mea July,azi vei invata o lectia foarte importanta de viata.Iti voi face un cadou,te rog asteapta cinci minute aici.

Femeia nu stia ce sa creada.Sotul ei nu mai se comportase asa niciodata dar avea incredere in el si a decis sa il astepte.Alan parasise casa cu un pachet de chibrituri si revolverul pe care il aveau in caz de forta majora.Apoi se indoarse cu fata spre casa si arunca flegmatic cu un chibrit pe care il aprinsese.Intreaga casa lua foc dupa ce,probabil,a fost umpluta de un gen de combustibil.Alan se saturase de casa. Spectatorilor nu le venea sa creada. Le era imposibil sa se miste.Erau pur si simplu paralizati de ceea ce facuse Alan.

-July iubito,striga el indreptand pistolul spre cer,am devenit cel mai urat cosmar al meu din cauza ta.Grecii isi puneau o singura intrebare despre unul de-al lor cand acesta murea.Se intrebau daca avea pasiune.July,aveai pasiune?

Timpul parca se oprise.Intre momentul in care trasese spre ea si cel in care glontul avea sa-i strapunga capul,July isi vazuse viata fulgerand prin fata ochilor si se intreba cu ce a gresit.Raspunsul nu-l mai aflase.Alan se saturase de sotie.Apoi Alan privi spre Rose si Donald si le-a spus:

-Nu lasati pasiunea sa moara,nu lasati visele sa moara.Daca reusiti sa faceti din rutina un lucru care va face sa simtiti aceeasi pasiune de fiecare data atunci v-ati trait viata cum mi-as fi dorit si eu sa mi-o traiesc.

Alan isi indrepta revolverul spre cap,se mai uita o data spre copii si se gandi “Macar am avut pasiune acum”.POC! Si Alan cazuse.Alan se saturase de el insusi.

Epictetus a spus ca daca vrei sa progresezi,fi multumit cu faptul ca esti considerat caraghios si prost. Accepta criticile si comentariile tuturor si invata din ele pentru ca doar asa poti merge inainte.Nu am scris absolut nimic deosebit,dar am schimbat putin placa. Viata iti ofera o multime de accidente fericite.Sa vedem ce mai ofera in continuare.

Advertisements
Published in: on December 28, 2008 at 5:46 am  Comments (7)  
Tags: , , , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://dreamer0507.wordpress.com/2008/12/28/one-step-forward/trackback/

RSS feed for comments on this post.

7 CommentsLeave a comment

  1. boy, oh boy. nu vreau sa ajung la acel moment de rutina din viata mea. multmesc ca mi-ai reamintit cat de importanta e intensitatea fiecarei clipe.

  2. pai, avand in vedere ca am ajuns sa-ti citesc blogul datorita laurei..ei bine, sunt colega ei de clasa.

  3. Ieri m-ai intrebat despre “my greatest source of inspiration”… iar eu ti-am raspuns: “a picture”…
    Ti-ai inspirat aceasta postare din cea a lui Paolo Coelho?
    …in amandoua, este vorba de un moment in viata, cand parca te trezesti din tot ceea ce devenise activitate automatizata, si iti dai seama ca nu te mai satisface. Ca ai dobandit o anumita pozitie acceptabila in societate si ai achizitionat ceea ce a trebuit achizitionat pt. ca prin gandire, ai considerat ca asa e cel mai bine si totodata ai uitat sa-ti asculti inima. Atunci e momentul cand realizezi ca degeaba ajungi la un anumit nivel, daca nu te poti bucura de ceea ce implica el. Iar asta pentru ca pasiunea trebuie pastrata vie, mereu, iar asta fiind imposibil prin acceleasi actiuni sau fapte monotone, repetabile.
    etc

    Changing attitudes
    Published
    by
    Paulo Coelho
    on December 26, 2008
    in Stories
    . 10 Comments

    By Paulo Coelho

    A university professor practices Tai Chi with enthusiasm, but little by little he becomes more tired and decides to stop.

    – I am sorry, but I cannot go on – he tells his master. – After all, I have dedicated so many years to studying philosophy that I ended up forgetting my body.

    – It is a pity that you are giving up. Because I too have dedicated much time to studying philosophy, and that was exactly what reminded me of my body.

  4. heeeey!

  5. Progresul inseamna…maine .

  6. saracii copii…au ramas orfani. sper sa ii ajute vecinii.
    totusi, macar de dragul celor mici, nu trebuia sa se omoare, sau … de ce a omorat-o pe nevasta-sa?nu e D-zeu sa ia vieti..nici macar pe a lui..daca july invatat ceva se omora ea, dupa ce il vedea pe alan.
    si totusi copilasii au ramas si fara casa..bine,e ok mesajul si bine impachetat, dar mi-e mila de cei mici 😦 zi-mi ca aveau bunici miliardari :)) 😀 [chiar daca banii nu inlocuiesc…]

  7. daaaaa aveau bunicii miliardari :))


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: