Un Multumesc Si O Amintire…

Dupa destul de mult timp a venit si vremea sa va vorbesc din nou cate putin…si de data asta chiar as vrea sa va spun ceva…de fapt…vreau sa va multumesc pentru toate cuvintele de lauda aduse micii mele lumi…micului meu blog care sper ca v-a placut…ca v-a inspirat…sau macar v-a ocupat putin timpul…vreau sa va multumesc pentru ca mi-ati fost fideli si ca ati citit randurile scrise prin inspiratia pe care tot voi mi-ati dat-o…poate ati gasit printre neimportantele mele scrieri ceva ce v-a ajutat intr-un moment greu sau poate ca aveati nevoie de un sfat si nu puteati sa-l cereti direct sau oricare ar fi motivul pentru care imi cititi articolele eu va multumesc… In orice caz trebuie sa scriu ceva…pentru ca simt nevoia aceasta incredibila de a mai spune cate ceva…adevarul e ca ma indrept spre final… aproape tot ce consideram viata de zi cu zi se termina si tot se va schimba… din pacate prea curand…goodbye highschool, goodbye classmates, goodbye lugoj…hello college, hello life away from home, hello timisoara…las in urma multe amintiri si multa lume (stiu poate sunt prea dramatic dar oricum nu va fi nimic la fel)…dragii mei colegi…cate prostii am facut si noi in 4 ani…si cate amintiri…interesante…cum sa uiti opera de arta din fiecare luna pe poza dragului nostru diriginte?sau excursiile noastre spre munti sau mari indepartate unde unul din noi avea mereu mult noroc (NR: Eu la munte si roxy mami la mare) si asa mai departe…ce sa spun…imi va fi dor…si pe voi va iubesc si va doresc tot ce-i mai frumos pe aceasta lume…mai las in urma pe surioara mea deea…prin cate am trecut impreuna…most of which should not be mentioned due to minors reading this…kidding…vreau sa stii ca sunt mandru de tine si ca esti o persoana deosebita care va ajunge sa fie mare…eh si sunt mandru ca ai mostenit talentul meu pervers…las in urma experienta no signal…tcg…sex and violence…las in urma pe emiliku & dfc pe care as vrea sa-i mai vad perform-ing pe o scena mult mai mare…las in urma pe nemtii mei nebuni…gasca cu care am stat veri la rand pe mal si am pierdut vremea impreuna mancand seminte si band cola…eh si sa nu uitam…mancand inghetata de la gelaterie…si lista poate continua dar nu am inceput sa-mi scriu amintirile…vroiam doar sa fiu un exemplu…in propria ta lume nu trebuie sa uiti de unde ai venit…orice vis va fi mai trist cand vei da uitarii totul…toti trecem prin asa momente…important este sa tinem aproape totul si sa avem o legatura cu trecutul…nu zic sa traim in trecut…dar daca ii dam drumul total nu poate veni nici un bine…toata viata este o melodie si ea curge lin fara intreruperi…tot ce traiesti face parte din viata ta si nu trebuie uitat pentru ca ramai fara orice legatura cu propria persoana si devii ceva ce nu esti cu adevarat…devii un strain si te simti rau in propriul corp…never let go of your past…you may not make it into your future…

Advertisements
Published in: on March 23, 2008 at 1:06 am  Leave a Comment  

The URI to TrackBack this entry is: https://dreamer0507.wordpress.com/2008/03/23/un-multumesc-si-o-amintire/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: