I Still Believe…

Pffff…a trecut ceva vreme…n-am mai scris de mult…asteptam inspiratia…sentimentul…seara…dar,nu e nici sentimentul nici inspiratia…si nici macar seara…si totusi scriu…oare de ce? poate pentru ca simt nevoia? poate pentru ca as dori sa-mi doresc ceva…as dori sa-mi doresc…sa nu plece…sa nu plece lucrul la care tin asa mult…care daca a plecat nu mai revine…as dori sa-mi doresc…sa ramana…sa ramana copilaria matura…sa fie o antiteza frumoasa…doua lucruri departate ce nu au nimic in comun…as vrea sa le traiesc impreuna…sa scot ce-i mai frumos si ce-i mai bun si sa creez ceva atat de apropiat de perfectiune…ma rog…ceva care iti da un sentiment care iti spune: “da…fac bine ceea ce fac…este totul la locul lui…viata mea este exact asa cum ar trebui sa fie”.Cateodata o melodie care este considerata cliche poate sa te inspire…poate sa te faca sa crezi in lucruri care chiar par imposibile…sa-ti faca inima sa cante…sa te faca intradevar fericit…de ce sa nu fie doua persoane impreuna doar pentru ca exista o distanta mare intre ele?de ce sa nu crezi ca o stea cazatoare iti poate indeplinii dorinta?de ce sa nu crezi in visele tale si visele altora?si nu in ultimul rand…de ce sa nu crezi in dragoste?Cel mai frumos sentiment existent…nu poti sa nu crezi in el…trebuie sa crezi…orice s-ar intampla iubirea este in jurul tau…asa ca fi fericit!!!transforma-ti toate lacrimile in zambete…si iubeste…si vei fi iubit…si nu uita niciodata…Love is never boastfull or concieded…It is never rude nor selfish…It does not take offence and is not resentfull…Love takes no pleasure in other peoples sins but delights in the truth…It is always ready to excuse,to trust,to hope…and to endure…whatever comes…